Logo de mare inspiraţie

Oare cine a petrecut nopţi albe,

nu a mîncat şi nu s-a barbierit pe picioare o săptămînă pentru aşa minunăţie:

Răspunsul în articolul din numărul viitor, cu următoarele sugestii: Untel Inside, Mell, Lenevo şi  Nvedea.

N-ai cu cine, nişte studenţi?

Şi atunci le-am spus: să rămînă doar cei interesaţi. Şi au rămas mai puţin de jumătate, dar nu din interes, ci dintr-o oarecare jenă.

Poţi avea un salariu motivant, o recunoaştere a profesionalismului didactic, atunci cînd nu vezi în ochii studenţilor tăi nici un licăr, nici o motivaţie sau speranţă, învăţămîntul se deşertifică. Pofta lor după cunoştinţe nu este mai mare decît după o Cola sau un covrig. Profilurile lor bat înspre auto-suficienţă, îmbîcseală şi o sfială nepăsătoare.

Şi atunci cum să tabloidizez învăţămîntul? Ce anume se cere de la mine? Ar trebui să ştiu cum să mă adaptez, pentru ca dacă nu mă adaptez, ruptura va fi fatală şi permanentă între mine, profesorul, şi studenţii mei.  Siturile realizate pentru ei (fara colanţi strălucitori şi mulaţi) nu atrag, documentarele vizionate la proiector adorm, căutările pe Web după resurse şi informaţii proaspete plictisesc. Temele sînt o pestă, le fură timpul care, sincer, nu ştiu cum şi-l petrec. Dacă îi turez ameninţător prin materie, sînt un tartor şi risc, eventual, o scădere de salariu pentru totala dezaprobare pe care o întîmpin din partea lor, daca le flutur programe academice şi regulamente interne, sînt un comunist. Ce fac atunci? Cum tabloidizez învăţămîntul, orele, seminariile şi laboratoarele? Cum să îi admit pe actualii studenţi şi cum să îi integrez în lumea unde succes au piţipoancele şi cocalarii. Cum să le deschid ochii şi minţile că nu aşa ar trebui să fie o societate, că pregătirea lor are rostul de a-i determina să schimbe situaţii şi mentalităţi.

Nu am avut aceste probleme în cinci ani de cînd “predau”. Nu a fost nimic care să nu se poată cel mult corecta, modela. Aluatul era moale, impurităţile se puteau îndepărta. Acum însă s-au pierdut toate formele.  Cînd, în cel mai bun caz,  nu îmi petrec seminarul singur sau cu trei-patru studenţi, nu sînt întîmpinat decît cu o tărăgăneală monotonă. Nu mi s-a mai întîmplat pînă acum să nu mai fie apreciate interactivitatea, dinamismul. Am avut studenţi străluciţi, îmi petreceam ziua la şcoală de dimineaţa pînă seara pentru aceştia. Reuşeam să creez tot felul de modalităţi moderne de a-i păstra, de a le deschide mintea. De vreo doi ani, însă e totul tern. Impecabil.

Cînd nu ai cu cine, nici un dans academic din buric nu te mai salvează de la mîhnire.

P.S. Nu am generalizat pentru că există şi profesori care pot face subiectul unei analize de performanţă şi profesionalism sau mai degrabă de lipsă a acestora. M-am referit numai la mine şi la studenţii din anul al II-lea cu care din greu pot parcurge programa unei discipline plăcute, interesante, utile şi mai ales moderne.

What is love? (Un grup de cercetători ieşeni…)

Cu siguranţă, atenţie, concentrare, entuziasm. Asta am observat în timpul orelor la unii dintre studenţii mei. Cei care sînt angajaţi într-o relaţie manifestă un interes mai mare faţă de conţinutul si desfăşurarea laboratoarelor şi seminariilor decît cei care nu sînt.
Aşadar, îndrăgostiţii sînt mai înclinaţi să fie ochi şi urechi, să rezolve problemele mai repede, să coreleze mai uşor, să fie mai intuitivi, mai dinamici, mai asociativi, mai deschişi şi mai zglobii decît ceilalţi.

Nu m-am introdus în viaţa personală a nimănui, m-am bazat pe simple observaţii care nu au neapărat valoare ştiinţifică. Dar, hei, există poze pentru avatar, Facebook, Ning.  S-ar putea să şi greşesc în unele cazuri. Dar convingerea rămîne: îndragostiţi-vă mai repede ca toate orele să fie de 10.

Oare la profi cum o fi?

Iasi, Je T’aime! (pour les connaisseurs)

Iata o continuare posibila a filmului Paris, Je T’aime, intru o mai buna cota de oras de 7 coline:

• colina1, cadrul natural – Copou , personaje – antrenorul Poli Iasi si ziaristii sportivi flirteaza pe marginea victoriei cu 6-0 impotriva Stelei;
• colina 2, cadrul natural – Galata , personaje – o femeie rapita de neaosi dintr-un taxi , actiune – cenzurat ;
• colina 3, cadrul natural – Cetatuia , personaje – cetatenii, actiune – foc de tabara cu fluturasii de la salarii si cupoanele de pensie in mina;
• colina 4, cadrul natural – Sorogari , personaje – citiva agenti imobiliari si proprietarii de terenuri , actiune – hora flambanta ;
• colina 5, cadrul natural – Bucium , personaje – soferul unui tir, actiune – invocarea intr-o crisma a mamelor, tatilor si sfintilor apostoli, dupa ce frina de mina a tirului sau i-a ramas in… mina ;
• colina 6, cadrul natural – Breazu , personaje – pauni, actiune – impaunare ;
• colina 7, cadrul natural – Repedea , personaje – ieseni cu saci in mina, actiune – buretii de dupa ultima ploaie sint mai inghesuiti ca niciodata;

In rolurile principale: I. Popa, R. Duda, Mb. Neagrea, Me. Coca, Monica Dean, Fr. Sbaca si figurantii.

Mmmmmirific!

Pub is alive!

Idee de slogan. For free! Azi ma simt coerenta!